Prosperitate prin Competitivitate !

Cum să reducem costurile?

Activitatea de reducere a costurilor poate fi desfăşurată numai acolo, unde există rezerve în acest sens, respectiv numai atunci când se cunosc natura şi volumul acestor rezerve, precum şi factoriicare ar putea conduce la mobilizarea lor.

Cea mai importantă dintre finalităţile analizei costurilor este creşterea eficienţei consumurilor de resurse în procesele interne de creare a valorii. Aceasta înseamnă reducerea consumurilor de resurse în condiţiile menţinerii valorii create, sau, ideal, a creşterii acesteia. Una dintre cele mai importante condiţii pe care trebuie să le îndeplinească măsurile de reducere a costurilor este să nu afecteze în mod negativ calitatea produselor, sau, în general, valoarea pe care o reprezintă acesea pentru clienţi. În acelaşi timp, soluţiile nu trebuie să aibă efecte negative asupra indicatorilor de rezultate a întreprinderii de natura volumului de activitate.Aceasta înseamnă că soluţiile de optimizare a nivelului costurilor trebuie să fie durabile.

În mod normal, implementarea soluţiilor de reducere a costurilor necesită eforturi,care,la rândul lor,se concretizeazăîn consum de resurse. Prin urmare,un alt criteriu pe care trebuie să-l îndeplinească soluţiile de reducere a costurilor este eficienţa, adică să implice un efort a cărui cost să fie justificat de efectul obţinut în termeni de creştere a raportului resurse consumate/valoare creată.

Opotunitatea soluţiilor de reducerea a costurilor este legată faptul că anumite soluţii sunt mai importante şi/sau au prioritate mai mare decât alte soluţii de reducere a costurilor.

Ultima condiţie pe care trebuie să o respecte o soluţie de reducere a costurilor ar fi realismul acesteia.Aceasta înseamnă că întreprinderea trebuie să fie capabilă să efectueze efortul prevăzut de acea soluţie,iar acest efort să conducă fără echivoc la rezultatul scontat în termeni de durabilitate şi eficienţă a reducerii costurilor.

De asemenea,simpla reducere a nivelului costului nu înseamnă automat creşterea eficienţei consumului de resurse. Aceasta deoarece natura relaţiei diferitelor categorii de resurse consumate cu valoarea creată prin acele consumuri este complexă. Astfel, există anumite resurse, optimizarea consumului căruia conduce la efecte pozitive majore,care se propagă la nivelul întregului proces de creare a valorii desfăşurat în cadrul întreprinderii(de exemplu: reducerea pierderilor de materii prime şi materiale în procesele de stocare, reducerea rebuturilor, reducerea defectelor în ceea ce priveşte costurile serviciilor post-vânzare). Pe de altă parte,există alte categorii de resurse, reducerea consumului cărora conduce la efecte mai puţin durabile, care conduce în mică măsură la creşterea eficienţei, sau chiar poate să determine o reducere a eficienţei activităţii întreprinderii (de exemplu: reducerea costurilor cu inovarea produselor pe o piaţă dinamică din punct de vedere inovativ, reducerea costurilor de marketing pe o piaţă cu o cerere sensibilă la comunicarea etc.) .

Cu alte cuvinte,înţelegerea corelaţiei dintre consumul unei anumite categorii de resurse şi valoarea pe care o crează acel consum este de importanţă fundamentală pentru formularea soluţiilor de reducere a unuia sau altuia dintre elementele de cost.

Elemente esenţiale în activitatea de reducere a costului

Organizaţiile au în vedere următoarele:

a)      işi aleg procesul de producţie cel mai eficient, nu numai din punct de vedere tehnic, ci şi economic şi ecologic;

b)      urmăresc să cumpere factori de producţie, pe cât posibil, la preţurile cele mai mici, fără  a neglija calitatea şi să reducă costurile de funcţionare a lor;

c)      micşorarea consumului de factori de producţie pe unitatea de rezultat prin mărirea randamentului lor;

d)     asigurarea reducerii costurilor în toate fazele muncii, nu numai în producerea nemijlocită de bunuri economice, ci şi în fazele de cercetare şi proiectare, în domeniul gestiunii si conducerii;

e)      realizarea obiectivelor stabilite, ţinând seama de resursele disponibile, de condiţiile de producţie existente, în contextul restricţiilor de ordin economic;

f)       identificarea produselor care generează consumuri energetice mari şi a produselor care aduc pierderi, imprimarea unui caracter preventiv activităţii de minimizare a costurilor, cu ajutorul metodelor moderne de calcul şi evidenţă.

Micşorarea costurilor necesită ridicarea nivelului de calificare a lucrătorilor, perfecţionarea echipamentelor tehnice de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie, a activităţii de administrare, de gestiune şi conducere, stimulare materială, creşterea productivităţii etc.

 

Metode de reducere a costurilor

Costurile de productie sunt influenţate factori interni, dependenţi de activitatea producătorului, şi de factori externi, independenţi de activitatea acestuia. Printre factorii externi care inf1uentează costurile sunt: preţurile de cumpărare ale factorilor de producţie si preţurile vânzare ale mărfurilor.

Activitatea producătorului trebuie să se concentreze asupra următoarelor căi de reducere a costurilor:

Metode clasice sau hard

  • reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil şi apă
  • cresterea productivitatii muncii
  • folosirea deplină a capacităţilor de producţie şi a spaţiilor de producţie
  • retehnologizare
  • dimensionarea optimă a cheltuielilor de dezvoltare
  • reducerea costurilor calităţii
  • reducerea costului prin proiectare (design)
  • renegocierea contractelor cu furnizorii si distribuitorii
  • reducerea cheltuielilor administrativ-gospodăreşti
  • micşorarea preţurilor de desfacere
  • dimensionarea optimă a cheltuielilor cu reclama
  • reducerea cheltuielilor salariale pe unitatea de produs

Metode moderne sau soft

  • Lean Manufacturing
  • Six-Sigma
  • Design for Manufacturability



Free WebSites Counters


Visit Counter

Cum să nu reducem costurile?

Încercările mioape împiedică reducerea reală a costului!

Nu încercaţi să reduceţi costul după proiectarea produsului, deoarece costul este proiectat în produs şi greu de îndepărtat ulterior.

Nu folosiţi cele mai ieftine resurse, care doar par să reducă o categorie de cost, dar poate ridica în mod substanţial multe alte costuri mai puţin evidente şi să compromită alte obiective importante precum calitatea, livrarea şi să nu aibă parte de contribuţia majoră pe care vânzătorii/partenerii o pot avea în a ajuta echipele de dezvoltare a produselor în proiectarea lor.

Nu externalizaţi sau produceţi offshore pentru cost

Externalizarea sau producţia offshoring separă producţia de inginerie şi astfel zădărniceşte ingineria concurentă şi compromite 80% din cost determinat de proiectare. Mai departe, trasferând, oferind suport şi având de a face cu probleme de calitate şi livrare ale producţiei îndepărtate absoarbe multe resurse în inginerie (în un caz 75%), producţie şi achiziţie a căror timp ar fi mai bine folosit pentru a dezvolta produse cu cost redus.

Externalizarea sau producţia offshoring către producători contractuali îndepărtaţi cresc timpul de livrare, fapt care face grea producţia Pull a pieselor, JIT şi face producţia la comandă imposibilă. Mai mult piesele pot fi grupate în loturi pentru expediere ce se opune aspectelor Lean Manufacturing. În final externalizarea sau producţia offshore înlătură producţia din controlul producătorului OEM.

Nivelul salarial scăzut nu determină întotdeauna reducerea costului cu munca

Mutarea producţiei în ţări cu nivelul salarial scăzut este o altă falsă metodă de reducere a costului. Eficienţa mai scăzută a muncii poate de una singură anula economiile anticipate datorate nivelului salarial..

Piesele şi munca ieftină compromit calitatea.

Calitatea poate suferi dacă cea mai ieftină uzină de muncă nu a stabilit o cultură eficientă a calităţii. Calitatea de asemenea poate suferi dacă defecte recurente se produc peste hotare şi nu sunt detectate până când sute de produse defecte sunt descoperite la sfârşitul unui lung canal transoceanic. Producţia de peste hotare întârzie de asemenea livrarea făcând astfel greu de implementat Lean Manufacturing , la comandă.


Free WebSites Counters


Visit Counter

Reducerea costurilor directe materiale

În majoritatea ramurilor industriale,costul cu materiile prime şi materialele directe reprezintă unul din principalele elemente de cost,ca şi pondere în costul unitar complet.

Costul material direct este unul „util”, în sensul că există o relaţie directă cauzală între consumurile de materii prime şi materiale şi valoarea creată pentru consumatorul final, reprezentată de produsul finit, lucrare sau servicie achiziţionat de acesta. Aceasta deoarece materiile prime şi o parte din materialele consumabile sunt încorporate nemijlocit în produsul finit, în timp ce altă parte a materialelor consumabile sunt consumate pentru a facilita obţinerea produsului respectiv.

Reducerea costurilor cu materiile prime şi materiale directe pe unitate de produs se poate realiza fie prin reducerea volumului materiilor prime şi materialelor consumate, fie prin reducerea preţurilor de achiziţie a acestora.

Cum preţul de achiziţie a materilor prime şi materialelor se formează în relaţiile de transferuri între întreprindere şi furnizorii acesteia, analiza costurilor nu dispune de informaţii pentru a efectua o astfel de analiză. Reducerea preţurilor de achiziţie, poate fi realizată prin reducerea preţurilor de cumpărare, precum şi a celorlalte componente a preţurilor de achiziţie: costurile cu transportul, manipularea, stocarea materilor prime şi materialelor consumabile. Această componentă a modelului este vizată de analiza cheltuielilor, deoarece operează cu informaţii şi instrumente pentru prelucrarea acestor informaţii.

Consumul specific de materii prime şi materiale reprezintă elementul, prin a cărui reducere se poate obţine reducerea costurilor materiale directe din perspectiva analizei costurilor. Reducerea consumului specific trebuie, însă, realizată în aşa mod, încât să nu afecteze calitatea producţiei.

A doua posibilitate ar fi reducerea cantităţii de materii prime şi materialelor consumabile integrate în produse, prin regândirea produsului, îmbunătăţirea acestuia. Astfel spus, reproiectarea produsului în aşa fel, încât consumul specific util de materii prime şi materiale să se reducă, în timp ce produsul să îşi păstreze funcţiile anterioare, la nivelul parametrilor anteriori reproiectării sau chiar cu adăugarea unor funcţii noi şi/sau ameliorarea parametrilor funcţiilor vechi.Acest tip de soluţii de reducere a consumurilor specifice, însă, presupune eforturi majore, concretizate în costuri ridicate, întinse pe perioade relativ lungi de timp.Tehnicile utilizate în acest scop sunt laborioase, necesitand resurse umane înalt calificate, precum şi investiţii în cercetare-dezvoltare, cu un mare risc de nerecuperare. Astfel, se poate nominaliza următoarele metode de reducere a consumurilor specifice utile:

  • analiza valorii;
  • analiza concurenţei;
  • metoda combinaţiilor;
  • analiza punctelor slabe a consumurilor materiale;
  • înlocuiri de materiale;
  • analiza procesului de fabricaţie.

Totuşi în primul rând, o întreprindere ar trebui să-şi îndrepte atenţia către cea mai elementară şi mai „ieftină” soluţie de reducere a costurilor materiale directe: îmbunătăţirea modului de organizare a proceselor de gestiune şi consum a materiilor prime şi materialelor consumabile directe.


Free WebSites Counters


Visit Counter

Reducerea costurilor indirecte de producţie

Costurile indirecte de producţie sunt compuse dintr-un număr mare de elemente eterogene, care nu pot fi regăsite nemijlocit pe produs, serviciu sau lucrare.

Reducerea cantităţii resurselor consumate indirect se realizează funcţie de modul în care acestea contribuie la crearea valorii. Din acest punct de vedere costurile indirecte se împart în două categorii. În prima sunt încadrate costurile indirecte care se pot identifica pe purtătorii de cost, însă acest lucru nu este fezabil din punct de vedere economic. De exemplu: costurile cu energia pentru producţie, când nu există contoare pentru fiecare utilaj în parte; costurile combustibilor pentru transportul intern, când au acelaşi vehicul sunt transportate diverse tipuri de materiale şi semifabricate etc.

Cea de-a doua categorie sunt costurile indirecte propriu-zise, care nu prezint nici o relaţie, câtuşi de puţin cuantificabilă, cu producţia. De exemplu: costurile cu iluminatul secţilor de producţie, costurile cu remunerarea personalului din departamentul de control al calităii, când există un singur departament pentru toată întreprinderea etc

Astfel, costurile indirecte din prima categorie pot fi analizate aproximativ în aceeaşi manieră ca şi costurile directe, însă nivelul lor nu se optimizează pe unitatea de produs ci pe activitatea care le consumă. Prin urmare, reducerea lor presupune optimizarea modului de desfăşurare a activităţii respective, fie prin reorganizare, fie prin retehnologizare . De exemplu, pentru reducerea costurilor cu energia productivă în cazul în care nu există contoare pe fiecare utilaj, soluţiile sunt:

  • transformarea acestora în directe, prin instalarea contoarelor pe fiecare utilaj;
  • în cazul în care introducerea contoarelor nu este fezabilă din punct de vedere economic – reorganizarea modului de exploatare a utilajelor, pentru a creşte ponderea timpilor productivi în totalul timpului de funcţionare a lor, care să conducă la creşterea randamentului acestora şi implicit, la reducerea consumului de energie pe unitate de produs;
  • înlocuirea utilajelor cu altele, de un nivel tehnologic mai ridicat, cu randamente mai mari, în condiţiile unui consum mai redus de energie.

Pe de altă parte, costurile indirecte propriu-zise se abordează exclusiv pe totalul lor. Valoarea planificată a acestora este prevăzută în bugetele de costuri indirecte la nivel forfetar. În aceste condiţii, singura posibilitate este reducerea costurilor în condiţiile în care nu vor fi afectaţi ceilalţi indicatori cantitativi sau calitativi de eficienţă a activităţii. Soluţiile privesc de asemenea, fie măsuri de reorganizare, fie de retehnologizare. De exemplu pentru reducerea costurilor cu iluminatul căile posibile sunt:

  • reconfigurarea sistemului intern şi extern de iluminat utilizând soluţiile de iluminat existente, însă reducându-se numărul lor, fără a afecta calitatea iluminării;
  • înlocuirea surselor de lumină cu altele, care să asigure aceeaşi calitate a iluminării, însă în condiţiile unui consum total mai redus de energie electrică.



Free WebSites Counters


Visit Counter

Mărirea capacităţii de producţie asociată cu retehnologizare

Pe măsură ce creşte producţia, costurile medii unitare scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producţii mai mari, astfel obţinându-se economiile de scară.

Asociată cu retehnologizarea poate fi considerată una dintre cele mai eficiente metode de reducere a costurilor. Această asociere nu oferă numai un avantaj concurenţial în termeni de cost, ci şi  în termeni de calitate, tehnologie.

Marele dezavantaj este constituit de valoarea investiţiilor mari ce trebuie făcute.



Free WebSites Counters


Visit Counter



Reducerea costurilor prin proiectare/design

Dezvoltarea produsului determină 80% din costul acestuia. Faza de concept/design determină 60%  din cost de una singură!

Proiectarea determină cost. Odată ce un produs a fost proiectat, doar 8% din bugetul total al produsului a fost cheltuit (linia de costuri suportate). Până în acel moment proiectarea a determinat 80% din costul produsului!

Aceasta începe cu idei conceptuale creative care deţin cel mai mare potenţial al tuturor ideilor de reducere a costurilor. Proiectarea produsului determină decizii strategice cruciale cu privire la definirea produsului, tehnologie, compoziţia echipei, combinaţii de piese şi piese direct de pe raft. Mai mult, această fază determină strategii pentru producţie, distribuţie, vanzători, calitate, fiabilitate, service, varietate, configurare, customizare si produse derivate. Aceste decizii determină cost de-a lungul vieţii produsului. Activităţile de concept/design au cel mai mare impact dintre toate strategiile de reducere a costurilor.

Există de asemenea impacturi intangibile ale unei concentrări excesive asupra reducerii costurilor: absoarbe efort şi talent care ar putea fi utilizat în activităţi mai productive precum dezvoltarea unor produse noi mai bune şi îmbunătăţirea operaţiilor.

De ce costul este greu de eliminat după proiectare

Există întotdeauna posibilitatea obişnuită ca o schimbare să forţeze alte schimbări. Încercând a reduce semnificativ costurile după ce producţia a fost lansată este de obicei inutil din cauza multor decizii “turnate în beton” luate devreme, ce limitează oportunităţile

În final, costul total al schimbării ar putea sa nu fie recuperat prin costurile salvate de-a lungul aşteptării de viaţă a produsului. Puţine companii chiar urmăresc costurile totale ale schimbării proiectării.


Free WebSites Counters


Visit Counter